Pregatiri actiune Umanitara LROC Craciun 2014

sean a scris: M-am intersectat dimineata cu echipajul de recunoscatori...erau cu o singura masina,sper sa nu ramana incotopeniti!

are troiliu, scripete, sufe si winch bitch sper ca si un Cosmote

Troliu de decor din ce am inteles,2 winch bitch (unul mare si unul mic) si nici cosmotele nu ajuta in zona.
Lasa ca impinge Ivan si daca nu reuseste face profesoru' un mangialac...
Eu deja ma pregatesc sa ne recuperam presedintele (in cazul in care ii mananca in dos sa se aventureze pe ploaia asta).

navymotorman a scris: Acum voi faceti cum stiti mai bine pentru ca eu nu pot decat sa colaborez cu drag la o astfel de actiune nefiind membru al gastii.
.

Asa cum s-a intamplat si in alte situatii, cu atat mai mult la o astfel de actiune, nu facem "discriminari" de genul asta

Ne-am intors cu bine. A fost cu ploaie si noroi din belsug. Am mers pe jos vreo 12 km cu Ivan, ca sa acoperim ce ne-am propus. Am stabilit targhetul si locatiile. Va asigur ca persoanele sunt foarte nevoiase. O sa va prezint maine mai pe larg, cam ce s-a intamplat si ce propunem sa abordam cu acesta umanitara. Implicarea voastra, indiferent ca faceti sa nu parte din club este benefica. Sfaturile ficaruia vor fi luate in considerare si cantarite cu multa grija.

Stati linistiti cu toti ne dorim sa iasa bine si la acei oameni sa ajunga tot ce le trebuie, sau mai bine zis tot ce le putem noi oferii.

S-auzim de bine

Hai ca am ajuns si eu acasa dupa atata ploaie, noroi, etc. Am trecut si pe la Agnes sa ne vedem cu baietii.
Deci istoria este urmatoarea:
Nici nu puteam sa ne gasim o zi mai proasta (dpdv meteo) ca asta. Ne-am intalnit dimineata la 7 in fata la mine si am plecat spre Bozioru. Ploaie, ploaie si iar ploaie. Pe drum ne intalnim cu Florin care ne ureaza bafta pe o asa vreme. Continuam spre Bozioru si ajungem undeva pe la 9.30 (am intarziat pe la Petrom Urziceni unde am halit niste sandwich-uri, norocul nostru ca asta a fost singura masa pana la Agnes). Ajungem la pensiunea Runcosu, nimeni, telefoane nimic, un numar de fix la care nu raspunde nimeni pentru a lua legatura cu bibliotecarul comunei. Magazinul comunei ne pune in tema ce, cine, unde in aceasta comuna. Ne intalnim cu bibliotecarul si alti membrii ai comunitatii aflati la el in incinta. Aflam ca sunt de la oficiul de cadastru si registrul agricol de la primarie. Foarte amabili ne pun la dispozitie listele updatate cu persoane, adrese, numere de strada, femei, copii, oameni amarati, etc. Injghebam un traseu dupa hartile APIA (nu o sa credeti ce sisteme de harti exista in programul APIA) si incepem traseul cu o trecere prin albia unui rau, apoi 50 m pe plan dupa care....... 2 m de urcus. De aici nu mai merge cu masina. Cunoasteti lutul de Bozioru, ganditi-va ca de cateva zile ploua asa ca de abia mai stai pe picioarele tale. Alex cu Andrei isi pun bocancii si pleaca mai departe, pe jos, vreo 2,5 km spre cele 2 case izolate. Multumesc mult baieti ca ati mers voi (la varsta si suflul meu cred ca acolo ramaneam). O sa va povesteasca ei ce si cum au facut acolo.
Eu intorc masina, trec raul inapoi si ii astept cuminte. Cam intr-o ora se intorc si pornim din nou in traseu. Drum comunal, case pe stanga, pe dreapta, iesim din cateva sate si la un moment dat pentru a intra intr-un alt sat, iesim din drumul comunal prin stanga coborand pe langa curtile oamenilor. Pana cand nu se mai putea merge. OK hai cu spatele (loc de intors nu exista), in sus, pe noroi, pe langa gardurile oamenilor. Span, inainte, inapoi (bun cuplu la diesel, buna treaba cu a2a de pe loc in greu, putin miros de ambreiaj, noroc ca am pus HD, balansul dieselului este magnific) reusim sa intram in curtea unor oameni batrani, foarte ospitalieri (ei ne-au deschis portile sa putem intoarce si mai mai sa ne invite incasa si la masa) pentru a putea intoarce "autobuzul". Partea de urcare cu fata un mizilic. Andrei si Alex verifica listele de persoane.
Din nou in traseu catre un sat izolat. Coborare printre case, poienita si urcare ....1....2...3 metri si gata. Mai departe nu mai merge. Ma parchez din nou in asteptarea "mohicanilor" care pleaca vreo 3 km, pe jos, spre niste case izolate. Ca sa nu stau de pomana incep sa mesteresc la troliul pe care il aveam pe masina dar nu avea bornele conectate la baterie. Ploua torential. Conectez cablurile troliului la baterie (noroc ca erau trase in apropiere), conectez telecomanda, verific daca merge, scot o sufa de copac, pregatesc tot pentru a iesi in drumul comunal cand apar Alex si Andrei. Dupa vreo 1,5 ore apar si ei. Este deja 16. Span si lansare pe panta in sus cam vreo 80% din distanta. Masina grea, punem troliu si in 5 min suntem in drum. Iesim din traseu prin localitatea Colti, Patarlagele si apoi DN european Buzau-Bucuresti.
Cam asta ar fi istorioara zilei de azi. Asteptam pe baieti sa ne spuna si ei.


P.S. I-am avertizat de la inceput ca am cauciurile Wrangler Duratrac de iarna si nu BFG MT-urile de noroi.
P.S. Sunt diferente enorme (unele cu + altele cu -) intre offroadul cu V8 si offroadul cu Td5.

Seara buna

Acu sa nu ziceti voi ca nu am facut echipa buna, nici vorbiti nu scriam toti in acelas timp.

A se observa care are papagalul mai mare, deh de-aia a ajuns PRESEDINTE, iar micutzu, sensibilul de el, cred ca vrea sa candideze, asa umbla vorba prin sat.

S-auzim de bine

V-ati revenit globetrotterilor ?

Luni o sa am si eu daca te consoleaza cu ceva...plec in seara asta la Musha,vezi sa nu-mi urezi succes!

Am selectat 2 localitati din cele 9 sate arondate Comunei Bozioru (Buduile, Fisici, Găvanele, Gresia, Izvoarele, Nucu, Scăieni, Ulmet și Văvălucile)

Desi plecasem in prima faza cu ideea sa organizam in Vavalucile inspirati si de statistica (cei drept cam veche) de pe siteul primariei http://www.comunabozioru.ro/pagina/cadrul-demografic, insa la fata locului in urma discutiilor cu reprezentantii Primariei Bozioru si cu d-l Andrei (ghidul/ bibliotecarul), am aflat de satul Gresia unde locuiesc doua familii. Prima familie, mama si fiu, 82 respectiv 45 de ani.

Aceasta este locuinta daca o pot numi asa, unde ii duc traiul cei doi din familia Nita



Ce-a de-a doua familie formata din sot, sotie si 6 copii minori (fete). Sotul 39 de ani, sotia 34 de ani, iar fetitele dupa cum urmeaza: prima in clasa a 8-a (presupun 14 ani), a doua in clasa a 6-a (presupun 12 ani), ce-a de-a treia fetita in clasa pregatitoare (presupun 7 ani), iar celelalte trei fetite cu varste cuprinse intre 4 si 6 ani.

Acesta este caminul familiei Gheorghe







D-l Andrei Gheorghe



Alte detalii si poze:

Satul este cam la 3-3,5 km de sosea traversand raul, cam la 1000 m inainte de a ajunge la Pensiunea Casa Runcosu in sensul dinspre Sat Izvoarele.



Satul nu este electrificat singurele surse de venit ale familiei Gheorge fiin ajutorul de crestere copil si alocatii, deci undeva sub 500 lei pentru 8 persoane.
Trei dintre fetite merg la scoala.

Alte poze in ce priveste traseul si drumul:

Drumul l-am facut pe jos in 35-40 min si Alex a ajuns cam la 15 min dupa mine (deh, gabaritul), in conditii de urcare, ploaie si noroi.

Ati discutat aseara cam in ce ar consta ajutoarele??
In afara de mancare si haine eu cred ca foarte utile ar fi niste scule si materiale care sa le faca viata mai buna (de ex. o drujba,un generator,un sistem de iluminat,etc).
Vorba aia,decat sa-i dai omului un peste mai bine ii dai o undita si-l inveti sa pescuiasca - acolo nu se prea aplica ideea noastra despre civilizatie si mijloacele de a obtine asa ceva.